s.f. 1. Plămădeală. ♦ Substanță care fermentează. 2. Fig. Sămânță, germen; p. ext. alcătuire, structură. ♦ Progenitură, odraslă. – Din plămădi.
s. 1. v. aluat. 2. drojdie, maia, plămă-deală. (~ pentru aluatul de cozonac.)
s. f., g.-d. art. plămézii; (feluri) pl. plămézi
f. 1) v. PLĂMĂDEALĂ. 2) fig. Element inițial; germen. /v. a plămădi