pleșuviți, -te, adj. Chel. – V. pleșuvi.
adj. v. chel, pleșuv.
, pleșuvesc, vb. IV. 1. Intranz. A cheli. 2. Refl. (Despre munți, dealuri, soluri etc.) A rămâne fără vegetație. – Din pleșuv.
vb. v. cheli.
vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pleșuvésc, imperf. 3 sg. pleșuveá; conj. prez. 3 sg. și pl. pleșuveáscă
intranz. (mai ales despre bărbați) A deveni pleșuv; a pierde părul de pe cap; a cheli. /Din pleșuv
pers. 3 se ~éște intranz. (despre terenuri) A rămâne fără vegetație; a se dezgoli de verdeață. /Din pleșuv