, pleși, -e, adj., s.f. 1. Adj. (Înv. și reg.) Chel, pleșuv. 2. Adj. (Despre dealuri, munți, soluri etc.) Lipsit de vegetație, sterp, gol. 3. S.f. Porțiune a muntelui lipsită de vegetație; pleșuvie. – Din sl. plĕši.
n. 1) Parte a capului de pe care a căzut părul; chelie. 2) Suprafață de teren lipsită de vegetație. /<sl. plĕši
înv. v. PLEȘUV. /<sl. pleši