plutăresc, vb. IV. Intranz. 1. A merge cu pluta1 pe apă. 2. A transporta buștenii pe apă; a practica meseria de plutaș1. – Plută1 + suf. -ări.
vb. (reg.) a plutăși. (~ pe Bistrița.)
vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. plutărésc, imperf. 3 sg. plutăreá; conj. prez. 3 sg. și pl. plutăreáscă
intranz. A practica ocupația de plutaș; a fi plutaș. /plută + suf. ~ări