pocânzei, s.m. (Reg.) Persoană care are anumite atribuții în timpul unei nunți țărănești; vornicel. – Et. nec.
s. v. colăcar.
s. m., art. pocânzéul; pl. pocânzéi, art. pocânzéii
, pocânzéi, s.m. (reg.) ghiocel.