podiști, s.f. 1. Podeț. ♦ Punte suspendată (mobilă) la o cetate sau la un castel medieval. ♦ (Pop.) Bac. 2. Platformă de scânduri care servește ca loc de lucru sau de observație. ♦ (Rar) Estradă. ♦ (Rar) Palier. – Pod + suf. -ișcă.
s. v. podeț.
s. f., g.-d. art. podíștii/podíștei; pl. podíști/podíște
f. (diminutiv de la pod) 1) Pod mic și simplu făcut peste un șanț; podeț. 2) Platformă înălțată și amenajată special pentru a efectua anumite lucrări sau observații. [G.-D. podiștii; Pl. și podiște] /pod + suf. ~ișcă