, pogodíri, s.f. (reg.) 1. înțelegere, învoire; sfătuire. 2. potrivire (cu cineva, ca preocupări și mentalitate). 3. evaluare; tocmire, târguire.
vb. refl. – A se înțelege, a se pune de acord. Sb. pogoditi (Tiktin). – Der. pogoadă, s.f. (acord, ordine). În Banat.