poldere, s.n. Nume dat în Olanda unei porțiuni joase de uscat smulsă mării sau unui lac maritim prin îndiguire și drenare. – Din germ. Polder.
s.n. (Geol.) Sol format de depunerile rămase după retragerea apelor mării; marșă. [< fr., ol. polder, germ. Polder].
s. n. porțiune joasă de uscat formată de depunerile rămase după retragerea apelor mării; marșă. (< germ. Polder)