polițai, s.m. Șef al poliției într-un oraș de provincie sau într-o circumscripție de oraș mai mare, în vechea organizare a țării; polițmaistru. ♦ (În trecut) Sergent de stradă sau agent de poliție. – Din germ. Polizei.
s. polițist, (înv. și reg.) polițar, (înv.) polițmaistru, (arg.) sticlete.