policari, s.m. Degetul gros de la mână. – Din lat. pollicaris.
s. (ANAT.) (pop.) puricar. (~ este degetul gros de la mână.)
s. m., pl. policári
m. Degetul mare al mâinii. /<lat. pollicaris
s.m. – Degetul gros de la mînă. – Mr. pulicar. Lat. pollĭcāris (sec. XIX), cf. REW 6638. Părerea lui Philippide, II, 651, că acest cuvînt aparține fondului tradițional, este valabilă numai pentru mr.
s.m. (Anat.) Degetul gros de la mână; police. [< lat. pollicaris].
s. m. degetul gros de la mână. (< lat. pollicaris)