definiția popește definiție dex

adv. (Pop. și fam.) În felul popilor (1), ca popii. ♢ Expr. A călca popește = a fi mândru fără motiv, a-și da ifose, a face pe grozavul. A dormi (sau a mânca) popește = a dormi (sau a mânca) zdravăn, strașnic, mult. – Popă + suf. -ește.

adv. (BIS.) preoțește. (Cântă ~.)

adv.

adv. 1) În felul popilor; cum obișnuiesc popii; ca popii. 2) fig. Foarte mult; zdravăn. A mânca ~. /popă + suf. ~ește

expr. a fi mândru fără motiv, a-și da aere, a avea ifose.

popesc, vb. IV. Tranz. și refl. (Pop.) A (se) hirotonisi, a (se) preoți. – Din popă.

vb. v. hirotonisi.

vb. v. păstori.

≠ a despopi, a răspopi

vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. popésc, imperf. 3 sg. popeá; conj. prez. 3 sg. și pl. popeáscă

tranz. 1) A face să se popească; a preoți; a hirotonisi. 2) pop. A însărcina cu o misiune ingrată; a boieri. /Din popă

intranz. A deveni popă; a se preoți; a se hirotonisi. /Din popă

popésc, vb. IV (reg.) a propti cu popi.

interj.(reg.; de obicei repetat) strigăt cu care oamenii cheamă rațele.