popești, adj. (Pop.) Care aparține unui popă (1), propriu, caracteristic unui popă, de popă; preoțesc. ♢ Mere popești = soi de mere dulci și gustoase. Pere popești = soi de pere dulci. ♦ (Pop.) Din neam de popă (1). ♦ Fig. (Despre voce) Cu timbru nazal, ușor cântat, specific popilor (1). ♦ Fig. De dimensiuni, de proporții mari. – Popă + suf. -esc.
adj. v. clerical, duhovnicesc, ecle-ziastic, preoțesc.
(~éști) pop. 1) Care este caracteristic pentru popi; de popă; preoțesc; păstoresc. 2) fig. (despre unele obiecte, acțiuni) Care este de dimensiuni sau de intensitate mare; zdravăn. Colac ~. /popă + suf. ~esc
popesc, vb. IV. Tranz. și refl. (Pop.) A (se) hirotonisi, a (se) preoți. – Din popă.
tranz. 1) A face să se popească; a preoți; a hirotonisi. 2) pop. A însărcina cu o misiune ingrată; a boieri. /Din popă
intranz. A deveni popă; a se preoți; a se hirotonisi. /Din popă