porcăiesc, vb. IV. (Fam.) 1. Tranz. și refl. recipr. A (se) insulta în mod grosolan. 2. Refl. A se purta ca un porc (2). – Porc + suf. -ăi.
vb. (reg.) a scrofăi. (L-a ~ cum i-a venit la gură.)
vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. porcăiésc, imperf. 3 sg. porcăiá; conj. prez. 3 sg. și pl. porcăiáscă
tranz. pop. A trata cu vorbe vulgare; a numi „porc”. /porc + suf. ~ăi
intranz. 1) A se purta ca un porc. 2) A face (concomitent) schimb de vorbe vulgare (unul cu altul). /porc + suf. ~ăi
porcăiésc, vb. IV (reg.; la unele jocuri cu mingea) a avea rolul de porcar (de prinzător și aruncător); a porcări.