porniri, s.f. 1. Acțiunea de a (se) porni și rezultatul ei; plecare. 2. Impuls, îndemn, imbold; p. ext. avânt, elan. 3. Înclinare, predispoziție, tendință. 4. Patimă; înverșunare (împotriva cuiva). – V. porni.
s. I. 1. plecare, (pop.) porneală, (înv.) purcedere, purces. (~ noastră are loc în zori.) 2. v. plecare. 3. ducă, plecare. (E gata de ~.) 4. v. demaraj. II. 1. v. dezlănțuire. 2. v. aspirație. 3. v. imbold. 4. v. entuziasm. 5. v. aptitudine. 6. v. tendință. 7. v. dușmănie. 8. v. antipatie. 9. v. invidie.
s. f., g.-d. art. pornírii; (plecări, impulsuri, predispoziții) pl. porníri