portaluri, s.n. 1. Intrare principală monumentală într-un edificiu, de obicei încadrată cu un chenar de piatră, de zid sau de lemn și bogat împodobită. 2. Deschidere din piatră sau din metal la intrarea unor poduri mari de cale ferată. 3. Lucrare de zidărie în formă de inel, ridicată la capetele unui tunel pentru a sprijini terenul din jurul acestuia și pentru a opri căderea pământului, a pietrelor etc. – Din germ. Portal, it. portale.
n. 1) Intrare principală monumentală, bogat ornamentată, într-un edificiu. 2) Chenar decorativ al unei astfel de intrări. 3) Construcție la gura unui tunel, care servește la consolidarea pământului din jurul acesteia. 4) Cadru arhitectural al unei scene care o delimitează de sala de spectacole. /<germ. Portal, it. portale
s.n. 1. Intrare, poartă monumentală la un edificiu, bogat împodobită. 2. Amenajare a intrării unui tunel cu întărituri de zidărie sau de beton pentru sprijinirea terenului și a taluzului de deasupra. ♦ (Teatru) Deschidere a unei scene. 3. (Geol.) Arcadă (3) [în DN]. [Pl. -luri, -le. / < germ. Portal, cf. fr. portail].
s. n. 1. intrare monumentală, cu ancadrament bogat ornamentat, la un edificiu. 2. construcție la intrarea într-un tunel cu întărituri de zidărie sau beton pentru sprijinirea terenului și a taluzului de deasupra. ♢ deschidere a unui mare pod de cale ferată. 3. panou suspendat destinat a indica automobiliștilor pe drumurile publice, înaintea benzilor de degajare, direcția de mers către principalele localități. 4. deschidere a unei scene de teatru. 5. (geol.) arcadă (3). (< germ. Portal, it. portale)
adj. care aparține sistemului venei porte. (< fr. portal)