poșez, vb. I. În gastronomie, a fierbe în clocot abia perceptibil, fără ca lichidul să facă valuri; mod de preparare aplicat mai ales la ouă-ochiuri românești (= ouă poșate) și la pește (= peste poșat).
póșe, s.f. (reg.) corp cilindric făcut din tulpină de papură sau pipirig, legat de sfoara priponului de pescuit din loc în loc, pentru a-l menține la suprafața apei.
s. f. flotor de trestie, folosit de pescari pentru susținerea sculelor de pescuit. (< fr. poche)