potriveli, s.f. (Pop.) 1. Potrivire, asemănare; concordanță, acord. ♢ Loc. adj. Cu potriveală = potrivit, nimerit. 2. Coincidență. 3. (Pop.) Aranjare a ceva la locul potrivit; aranjare într-un anumit fel, așa cum trebuie; împodobire, aranjare. – Potrivi + suf. -eală.
s. 1. v. ajustare. 2. v. concordanță. 3. v. potrivire. 4. v. coincidență. 5. nimereală, potrivire, (pop.) brodeală. (A fost doar o ferici-tă ~.)
s. v. acord, armonie, împăciuire, înțelegere, pace, unire.
s. f. (sil. -tri-), g.-d. art. potrivélii; pl. potrivéli