definiția poturilor definiție dex

poturi, s.n. Sumă rezultată din mizele strânse într-un tur al unui joc de cărți. – Din fr. pot.

s. n., pl. póturi

n. Sumă obținută la jocul de cărți din mizele adunate în cadrul unui tur. /<fr. pot

s.n. – Sumă, miză care se pontează la un joc de cărți. Fr. pot „vas, oală”.

s. n. vas de pământ, porțelan sau metal de uz casnic; oală. (< fr. pot)

s. n. sumă rezultată din mizele strânse într-un tur al unui joc de cărți. (< fr. pot)

s.m. pl. (Înv. și pop.) Pantaloni largi în partea de sus și strânși pe pulpe (cu obiele), împodobiți pe margini cu găitane, purtați astăzi de țăranii din unele regiuni, iar odinioară de arnăuți și de haiduci. ♦ Pantaloni țărănești confecționați din piele tăbăcită de oaie sau de miel. – Din tc. potur.

s. m. pl.

m. pl. înv. pop. 1) Pantaloni largi în partea de sus și îngustați la pulpe, purtați în trecut (de haiduci, arnăuți, surugii). 2) Pantaloni confecționați din piele de oaie, purtați în trecut de țărani. /<turc. potur

s.m. pl. – Pantaloni orientali de postav alb cu fireturi. – Mr. puturi, megl. potur. Tc. potur (Șeineanu, II, 288; Loebel 77; Lokotsch 1678), cf. bg. potura (Conev 83), sb. potur.