poziționez, vb. I. Tranz. 1. A așeza într-o anumită poziție. 2. A indica coordonatele geografice ale unei (acro)nave, amplasamentul exact al unei mașini, al unor unități militare etc. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. positionner.
vb., ind. prez. 1 sg. poziționéz, 3 sg. și pl. poziționeáză
vb. I. tr. A indica coordonatele geografice ale unei nave, amplasamentul exact al unei mașini, al unei unelte, al unei trupe etc. [< fr. positionner].
vb. tr. 1. a așeza (un obiect, o sculă) într-o anumită poziție. ♢ (inform.; despre un text) a introduce la începutul liniilor un număr variabil de spații, în scrierea unui program. 2. a indica coordonatele geografice ale unei (aero)nave, amplasamentul exact al unei mașini, unelte, trupe etc. (< fr. positionner)