prăgușoare, s.n. 1. Diminutiv al lui prag. 2. Mic suport pe care se așază tacâmurile la masă. – Prag + suf. -ușor.
s. prăguț, (rar) prăguș. (~ la ușă.)
s. n., pl. prăgușoáre
n. (diminutiv de la prag) Suport mic pe care se așază tacâmurile la masă. /prag + suf. ~ușor