prăgare, s.n. (Reg.) Fiecare dintre grinzile care se așază de-a curmezișul pe temelia unei case și prin care se delimitează încăperile. – Prag + suf. -ar.
, prăgáre, s.n. (reg.) 1. fiecare dintre grinzile care se așază de-a curmezișul pe temelia unei case și prin care se delimitează încăperile. 2. grindă care se pune deasupra ușorilor ușii, formând pragul de sus; prăguriță. 3. prag.