pravoslavnici, -ce, adj., s.m. și f. (Înv. și pop.) 1. Adj. Care aparține religiei ortodoxe, privitor la această confesiune; ortodox. ♢ Biserică pravoslavnică = Biserica creștină răsăriteană, Biserica ortodoxă. 2. S.m. și f., adj. (Persoană) care aderă la credința ortodoxă; p. gener. (om) credincios, smerit. – Din sl. pravoslavĩnŭ.
adj. v. credincios, cucernic, cuvios, evlavios, ortodox, pios, prea-credincios, religios, smerit.
adj. m., s. m. (sil. mf. -slav-), pl. pravoslávnici; f. sg. pravoslávnică, pl. pravoslávnice
(~ci, ~ce) pop. 1) Care ține de biserica răsăriteană; propriu bisericii creștine răsăritene; ortodox. 3) și substantival Care se conformează practicilor religiei ortodoxe. /<sl. pravoslavinu
s. v. ortodoxie, ortodoxism.
s. f. (sil. mf. -slav-), art. pravoslavnicía, g.-d. pravoslavnicíi, art. pravoslavnicíei