preîntấmpin, vb. I. Tranz. A lua măsuri de precauție pentru a înlătura ceva (neplăcut) care ar putea să se întâmple; a preveni. [Pr.: pre-în-] – Pre1- + întâmpina.
vb., ind. prez. 1 sg. preîntâmpin, 3 sg. și pl. preîntâmpină
tranz. 1) (persoane) A face dinainte atent asupra consecințelor posibile ale unei acțiuni; a preveni; a atenționa; a avertiza; a viza. 2) (fenomene, acțiuni etc.) A face să nu se producă, recurgând la măsuri de precauție; a preveni. /pre- + a întâmpina