precome, s.f. (Med.) Sindrom care precedă coma1. – Din fr. précoma.
s. f., pl. precóme
s.f. (Med.) Fază inițială de comă, în cursul căreia conștiința se păstrează trează, cel puțin în parte. [< fr. précoma].
s. f. sindrom care precedă coma1, comă în cursul căreia conștiința se păstrează (în parte) trează. (< fr. précoma)