predicări, s.f. (Rar) Acțiunea de a predica și rezultatul ei; predică. – V. predica.
s. v. propovăduire.
s. v. cazanie, cuvânt, omilie, predică.
s. f., g.-d. art. predicării; pl. predicări
s.f. Acțiunea de a predica și rezultatul ei; propovăduire. [< predica].