predicatori, s.m. 1. Persoană care predică; propovăduitor. 2. Conducător al unor comunități religioase creștine. – Din fr. prédicateur.
s. m., pl. predicatóri
m. 1) Persoană care predică; propovăduitor. 2) Conducător al unei comunități baptiste. /<fr. prédicateur
s.m. 1. Cel care predică; propovăduitor. 2. Conducător al unei comunități baptiste. [Cf. it. predicatore, lat. praedicator].
s. m. 1. cel care predică (o religie); propovăduitor; propagator. 2. conducător al unei comunități baptiste. (< fr. prédicateur, lat. praedicator)
adj. m., f. predicatórie; pl. m. și f. predicatórii
adj. predicatorial. (< it. predicatorio)