preferați, -te, adj. Care este apreciat, dorit sau ales înaintea altuia, fiind considerat mai bun, mai valoros, mai important etc.; pentru care cineva are o preferință. ♦ (Substantivat) Ființă pe care cineva o preferă, o iubește mai mult. [Var.: (înv.) preferít, -ă adj.] – V. prefera.
adj., s. 1. adj. favorit, (livr.) predilect, (înv.) preaales. (Ocupație ~.) 2. adj., s. favorit. (Un elev ~; tu ești ~ul meu.)
, prefér, vb. I. Tranz. A da întâietate sau precădere unui lucru unei situații sau unei ființe, în raport cu altceva sau altcineva; a considera ceva sau pe cineva mai bun, mai valoros, mai important etc., în raport cu altceva sau cu altcineva; a aprecia mai mult ceva sau pe cineva. ♢ Loc. adv. De preferat = preferabil. [Var.: (înv.) preferí vb. IV.] – Din fr. préférer.
tranz. (despre persoane) A considera ca fiind mai acceptabil (în raport cu altceva sau cu altcineva); a alege. /<fr. préférer
vb. – A considera mai bun. – Var. preferi. Fr. préférer; var., mai puțin frecventă, a avut în vedere paralelismul cu oferi, suferi, conferi etc. – Der. preferabil, adj., din fr. préférable; preferent, adj. (care preferă); preferență (var. preferință), s.f., din fr. préférence; preferanță (var. preferans(ă), preferanț), s.f. (un anumit joc de cărți, azî înv.).
vb. I. tr. A ține mai mult (la ceva sau la cineva), a da întâietate unei situații sau unei persoane în raport cu altceva sau altcineva; a-i plăcea mai mult, a se hotărî în favoarea cuiva sau a ceva. ♦ De preferat = preferabil. [P.i. prefér, -rez, var. preferi vb. IV. [< fr. préférer, cf. lat. praeferre].
vb. tr. a alege între două sau mai multe posibilități, a da întâietate unei situații, unei persoane; a avea predilecție. o de ~t = preferabil. (< fr. préférer)