, prelíng, vb. III. Refl. 1. (Despre lichide) A se scurge foarte încet, picătură cu picătură (de-a lungul unui obiect); a curge domol. ♦ Tranz. A lăsa să curgă încet. 2. (Fam.), A se strecura, a se furișa; a aluneca. – Pre2 + linge.
vb. 1. v. scurge. 2. v. curge.
vb. v. fofila, furișa, strecura.
vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. prelínge, perf. s. 3 sg. prelínse; part. prelíns
intranz. 1) (despre lichide) A curge încet și în cantități mici de-a lungul sau pe marginile unui obiect. 2) (despre lumini, arome etc.) A pătrunde puțin câte puțin. 3) fig. (despre ființe) A trece pe neobservate. /pre- + a linge
, prelíng, vb. III (reg.) a linge îndelung, a netezi bine cu limba (vaca prelinge vițelul la naștere).