, premiez, vb. I. Tranz. A acorda, a conferi cuiva un premiu. [Pr.: -mi-a] – Din lat. praemiare, it. premiare.
vb. (sil. -mi-a), ind. prez. 1 sg. premiéz, 3 sg. și pl. premiáză, 1 pl. premiém (sil. -mi-em); conj. prez. 3 sg. și pl. premiéze; ger. premiínd (sil. -mi-ind)
vb. I. tr. A da, a decerna un premiu. [Pron. -mi-a, p.i. 3,6 -iază, ger. -iind. / < it. premiare].