prenotez, vb. I. Tranz. (Rar) A înscrie dinainte pe cineva pe o listă, pentru a-l avea în evidență. – Pre1- + nota.
vb., ind. prez. 1 sg. prenotéz, 3 sg. și pl. prenoteáză
tranz. rar (numele unei persoane) A înregistra dinainte (într-o listă de evidență); a nota din timp. /pre- + a nota
vb. I. tr. (Rar) A înscrie dinainte pe cineva pe o listă pentru a-l avea în evidență. [< pre- + nota].