prepusuri, s.n. (Pop.) Bănuială, presupunere; suspiciune. – V. prepune.
prepuși, -se, adj., s.m. 1. Adj. Adăugat, pus înainte; pus mai mare peste... 2. Adj. (Pop.) Bănuit, suspectat. 3. S.m. (Jur.) Persoană care efectuează acte juridice sau îndeplinește o funcție după directivele și sub controlul altei persoane. – V. prepune.
adj. v. artificial, bănuit, fals, presupus, suspectat.
s. v. bănuială, neîncredere, presupunere, suspiciune.
m. jur. Persoană care efectuează acte juridice sau îndeplinește o funcție sub controlul sau directivele altei persoane. /v. a prepune
prepúsuri, s.n. 1. (înv. și pop.) bănuială, presupunere; suspiciune, îndoială. 2. (reg.) bucată de lemn cu care se umple scobitura unei bârne vechi, folosită la construirea unei case.