prezbiopii, s.f. (Rar) Prezbitism. [Pr.: -bi-o-] – Din fr. presbyopie.
s. f. (sil. -bi-o-), g.-d. art. prezbiopíei; pl. prezbiopíi
s.f. Defect al ochiului care constă în micșorarea capacității de acomodare a cristalinului, făcând ca bolnavul să vadă mai clar obiectele îndepărtate decât pe cele apropiate; prezbitism, prezbiție. V. hipermetropie. [Pron. -bi-o-, gen. -iei. / < fr. presbyopie, cf. gr. presbys – bătrân, ops – vedere].
s. f. prezbitism. (< fr. presbyopie)