, prezenți, -te, adj., s.n. I. Adj. 1. Care se află în același loc cu vorbitorul sau în locul la care se referă vorbitorul: de față. ♦ (Cu valoare de interjecție) Formulă prin care cei de față răspund la apelul nominal. ♦ Existent. 2. Care se petrece în timpul vieții vorbitorului sau în epoca la care el se referă; actual, contemporan; care se petrece chiar acum, în momentul de față. ♦ De care ești conștient, la care te gândești sau care te preocupă la un moment dat. II. S.n. 1. Perioadă de timp variabilă, concepută ca o unitate distinctă între trecut și viitor; epoca, timpul actual, contemporan; contemporaneitate; p. ext. situație actuală. ♢ Loc. adv. În prezent = azi, acum. 2. (Gram.) Timp al verbului care arată că o acțiune se petrece în momentul vorbirii sau că este de durată. ♢ Prezent istoric = prezent cu valoare de perfect, care se întrebuințează de obicei în narațiune pentru a da stilului o mai mare forță de evocare. – Din lat. praesens, -ntis, fr. présent.
adj., s. 1. adj. v. actual. 2. s. v. actu-alitate.
(cadou) s. n., pl. prezénturi
(~ți, ~te) 1) Care este de față; aflat acolo unde se vorbește sau se face ceva. ♢ ~! formulă de răspuns a celui care este) aici! de față! 2) (despre acțiuni, procese) Care are loc în timpul de față; actual. /<lat. praesens, ~ntis, fr. présent
n. 1) Perioadă actuală. ♢ În ~ în momentul de față; acum. 2) gram. Timp al verbului care indică că acțiunea are loc în momentul vorbirii. /<lat. praesens, ~ntis, fr. présent
adj. – 1. De față, existent. – 2. (S.n.) Timp actual. – 3. (S.n. rar) Cadou, dar. Fr. présent. – Der. prezenta, vb., din fr. présenter; prezență, s.f., din fr. présence; prezentabil, adj., din fr. présentable.
adj. Care este în locul unde se află vorbitorul, care este de față. ♦ Care există în timpul de față; contemporan. // s.n. 1. Timpul prezent, actual; situația actuală. 2. Timp care arată că acțiunea unui verb se desfășoară în momentul de față. ♦ Prezent istoric = prezent cu valoare de perfect, folosit uneori în narațiuni. [< fr. présent, it. presente, lat. praesens].
I. adj. care se petrece, există etc. în timpul vieții vorbitorului, în momentul de față; actual, contemporan. ♢ (interj.) formulă de răspuns la un apel nominal. II. s. n. 1. timpul prezent, actual; situația actuală. 2. timp verbal care exprimă o acțiune ce se desfășoară în momentul vorbirii. o ~ istoric = prezent cu valoare de perfect, în narațiuni. (< fr. présent, lat. praesens)