pers. 3 prizărește, vb. IV. Refl. (Pop. și fam.; despre oameni, animale și plante) A deveni sau a rămâne mic, nedezvoltat; a se pipernici, a se chirci. – Din sl. prĕzrĕti.
vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. prizărésc, imperf. 3 sg. prizăreá; conj. prez. 3 sg. și pl. prizăreáscă
tranz. rar A face să se prizărească. /<sl. prĕzrĕti
intranz. A se opri din dezvoltare sau a-și micșora dimensiunile; a rămâne sau a deveni mic; a se pipernici; a se chirci. /<sl. prĕzrĕti