probanți, -te, adj. (Rar) Care probează, dovedește, convinge; edificator, concludent. – Din fr. probant.
adj. v. concludent, convingător, decisiv, edificator, elocvent, grăitor, hotărâtor, ilustrativ, puternic, serios, solid, tare, temeinic.
(~ți, ~te) Care probează; care constituie o probă. Argument ~. /<fr. probant
adj. care certifică; doveditor, concludent. (< fr. probant)