vb., ind. prez. 1 sg. procustéz, 3 sg. și pl. procusteáză
vb. I. tr. (Rar; fig.) A lungi sau a scurta după împrejurări. [Cf. Procust – tâlhar din antichitate care jefuia și tortura pe călători].
vb. tr. a lungi sau a scurta, după împrejurări. (< Procust, n. fr.)