s.f. Ansamblu de proprietăți funcționale ale unui sistem de a se proiecta sau reflecta în altul. [Pr.: pro-iec-] – Din engl. projectivity.
s. f., g.-d. art. proiectivității
s. f. ansamblu de proprietăți funcționale ale unui sistem de a se proiecta sau reflecta în altul. (< engl. projectivity)