, propún, vb. III. 1. Tranz. A supune o părere, o soluție, un proiect etc. discuției și aprobării cuiva. ♦ A da o sugestie, un sfat, a recomanda; a îndemna la ceva. 2. Tranz. A recomanda, a indica pe cineva pentru un post, într-un grad, într-o misiune etc. 3. Tranz. și refl. A-și manifesta intenția să înfăptuiască ceva; a (se) hotărî. 4. Refl. pas. (Înv.) A preda o materie într-o instituție de învățământ. [Prez. ind. și: (pop.) propúi] – Din lat. proponere, fr. proposer (după pune).
vb. 1. a recomanda, (înv. și reg.) a prepune. (Îl ~ pentru avansare.) 2. v. preconiza. 3. v. intenționa.
tranz. 1) (acțiuni, activități etc.) A face cunoscut printr-un sfat (sau dispoziție); a recomanda. 2) (proiecte, rapoarte, candidaturi etc.) A prezenta spre examinare și aprobare; a înainta; a recomanda. 3) A pune la dispoziție (în semn de atenție, respect, bunăvoință); a oferi; a da. /<lat. proponere, fr. proposer
vb. III. tr. 1. A supune, a pune ceva în deliberare. 2. A recomanda (pe cineva) pentru o funcție, o misiune etc. ♦ A oferi, a da o sugestie etc.; a îndemna la ceva. 3. tr., refl. A (se) hotărî (să facă ceva), a-și fixa un țel. [P.i. propún, conj. -pună. / După lat. proponere, fr. proposer].