prospectori, -oare, s.m. și f. Persoană specializată în efectuarea prospecțiunilor. – Din fr. prospecteur.
s. m. (sil. mf. -spec-), pl. prospectóri
s.m. și f. Specialist în prospecțiuni geologice. [Cf. fr. prospecteur].
s. m. f. 1. cel care face prospecțiuni. 2. (fig.) cel care explorează, caută să descopere. (< fr. prospecteur)
s. f., (sil. mf. -spec-), g.-d. art. prospectoárei; pl. prospectoáre