s.f. (Biol.) Dezvoltare a organelor reproducătoare masculine înaintea celor femele la organismele hermafrodite; protandrie. [Gen. -iei. / < fr. protérandrie, cf. gr. proteros – timpuriu, aner – bărbat].
s. f. 1. dezvoltare a organelor reproducătoare mascule înaintea celor femele la organismele hermafrodite; protandrie. ♢ maturizare a staminelor înaintea stigmatelor în cadrul aceleiași flori. 2. caracter al speciilor animale la care același individ este mai întâi mascul, apoi femelă. (< fr. protérandrie)