s. v. întâietate, precădere, preponderență, primat, primordialita-te, prioritate.
vb. v. prefera.
vb. – A prefera, a da prioritate. Ngr. προτιμῶ, viitor προτιμήσω (Tiktin; Gáldi 242). – Der. protimisis, s.f. (preferință), din ngr. προτίμησις. Sec. XVIII, înv.