protocloruri, s.f. (Chim.) Combinația cea mai săracă în clor pe care o substanță simplă o poate forma cu acesta. – Din fr. protochlorure.
s. f., pl. protoclorúri
s.f. Sare care rezultă din combinația unui corp simplu cu clorul, conținând cantitatea cea mai mică posibilă de clor. [< fr. protochlorure].