proxeneți, -te, s.m. și f. Persoană care mijlocește prostituția, care îndeamnă sau constrânge pe cineva să practice prostituția (pentru a trage foloase materiale personale); codoș. – Din fr. proxénète.
s. codoș, mijlocitor, (Mold.) pohoț, (înv.) hotru, pezevenchi, verigaș, votru, (fig.) pește.
s. m., pl. proxenéți
m. și f. Persoană care înlesnește practicarea prostituției (pentru a trage foloase materiale personale). /<fr. proxénete
s.m. și f. Cel care mijlocește prostituția; codoș. [Cf. fr. proxénète, lat., gr. proxenetes].
s. m. f. cel care mijlocește prostituția. (< fr. proxénète)