pruji, s.f. (Reg.) Glumă; snoavă, anecdotă. – Din pruji (derivat regresiv).
s. v. ghidușie, glumă, năzbâtie, năz-drăvănie, nebunie, poznă, ștrengărie.
s. f., art. prúja, g.-d. art. prújii; pl. pruji
f. reg. Povestioară hazlie; snoavă; anecdotă. /v. a pruji
, s.f. (înv.) cordică de suman.
prujesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) A glumi; a spune anecdote, snoave. – Din ucr. pružyty „a încânta”.
vb. v. flecări, glumi, îndruga, pălă-vrăgi, sporovăi, trăncăni.
vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. prujésc, imperf. 3 sg. prujeá; conj. prez. 3 sg. și pl. prujeáscă
intranz. reg. A spune pruje; a face glume; a șugui. /<ucr. pružyty
, prujésc, vb. IV (reg.) a sluji, a munci.
vb. – (Mold.) A glumi, a face pozne, a flecări. Rut. pružyty (Candrea; Scriban). – Der. pruje (var. prujă, prujitură), s.f. (glumă, anecdotă); prijalnic (var. prujitor), adj. (glumeț).