psihopați, -te, s.m. și f. Persoană care suferă de psihopatie. – Din fr. psychopathe.
s. m., pl. psihopáți
~te) m. și f. Persoană care suferă de psihopatie. /<fr. psychopathe
s.m. și f. Suferind de psihopatie. [< fr. psychopathe].
s. m. f. suferind de psihopatie. (< fr. psychopathe)
s. f., pl. psihopáte
psihopatii, s.f. Boală psihică; spec. stare morbidă caracterizată prin tulburări de afectivitate, de comportament sau de caracter. – Din fr. psychopathie.
s. f., art. psihopatía, g.-d. art. psihopatíei; pl. psihopatíi, art. psihopatíile
f. (nume generic) Stare patologică constând în apariția unor fenomene psihice discordante. /<fr. psychopathie
s.f. (Med.) Termen generic pentru bolile mintale; stare morbidă caracterizată prin reacții neadecvate la mediu, prin ciudățenii în comportare etc. [Gen. -iei. / < fr. psychopathie, cf. gr. psyche – suflet, pathos – boală].