pușlamale, s.f. Om lipsit de caracter, prost crescut, care nu este capabil de nimic bun; lichea, secătură; om care trăiește din expediente, neavând o ocupație serioasă, stabilă; derbedeu, haimana. – Et. nec.
s. f., art. pușlamáua, g.-d. art. pușlamálei; pl. pușlamále