(1, 2) s.n., (3) puieți, s.m. (Cu sens colectiv) 1. S.n. Mulțime de pui1 (I 1, 2). ♦ Pești mici (în prima lor perioadă de viață) servind adesea la repopularea apelor naturale. 2. S.n. Larve (de albine). 3. S.m. Plante lemnoase tinere care se transplantează în altă parte; p. gener. plante tinere. [Pr.: pu-iet] – Pui1 + suf. -et.