pungășesc, vb. IV. Tranz. și refl. recipr. (Fam.) A (se) fura, a (se) înșela, a (se) escroca. – Din pungaș.
vb. 1. a(-l) fura, (pop.) a(-l) pungui, (înv.) a(-l) pungi. (Umblă să-l ~.) 2. a escroca, a înșela, (Mold.) a șufări, (fam.) a coțcări, a potlogări, a șmecheri. (De ce m-ai ~ în tranzacția încheiată?)
vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pungășésc, imperf. 3 sg. pungășeá; conj. prez. 3 sg. și pl. pungășeáscă