pupăiesc, vb. IV. Intranz. (Despre pupeze) A scoate strigăte caracteristice speciei. ♦ Fig. (Despre oameni) A flecări, a cleveti. – [Pu-pu-]pup + suf. -ăi.
vb. (reg.) a pupăza, a pupui. (Pupăza ~.)
vb. v. flecări, îndruga, pălăvrăgi, sporovăi, trăncăni.
vb., ind. prez. 3 sg. pupăiéște, imperf. 3 sg. pupăiá; conj. prez. 3 sg. și pl. pupăiáscă
pers. 3 ~iéște intranz. (despre pupeze) A scoate sunete înfundate, prelungi și repetate, caracteristice speciei; a face „pu-pu-pup”. /pup + suf. ~ăi