răscroiesc, vb. IV. Tranz. A tăia un material de croitorie urmând linia gâtului sau a brațelor; p. gener. a croi un material după măsură. – Răs- + croi.
vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. răscroiésc, imperf. 3 sg. răscroiá; conj. prez. 3 sg. și pl. răscroiáscă
tranz. (materiale textile) A croi urmând linia gâtului sau a brațelor. /răs- + a croi